Lentila prin care ne vom uita la dezinformare în acest articol este cea a efectelor socio-afective – care este rolul pe care îl joacă emoțiile în determinarea verdictului nostru față de informația primită?
fake news
A discuta despre naraţiuni anti-occidentale este o temă de actualitate, dar nu una nouă.
După luni întregi de analiză, lansăm raportul regional despre dezinformare și societatea civilă pentru țările de lângă Marea Neagră, mai exact, pentru România, Bulgaria și Moldova. Ca un mic rezumat al raportului, deși te invităm să îl citești pe tot, începem cu asemănările și diferențele dintre cele trei țări, inclusiv performanța lor economică, peisajul politic și caracteristicile societății civile. Cu toate că sunt membre ale Uniunii Europene, România și Bulgaria rămân printre cele mai sărace țări din Europa, cu diviziuni economice semnificative între comunitățile urbane și cele rurale. În schimb, în Republica Moldova, situația economică este dificilă pentru că mulți oameni depind de banii trimiși de rude și cunoscuți din străinătate iar populația tânără este în scădere. Pe plan politic, cele 3 țări se confruntă atât cu corupția, cât…
De peste 8 ani Factual.ro se luptă cu dezinformarea prin fact-checking pe politicile și pe declarațiile publice făcute de politicieni. De astăzi, platforma noastră de fact-checking își extinde aria de acoperire prin alăturarea programului de verificare a informațiilor din social media derulat de Meta, unde suntem una din zecile de organizații parte din programul de „third-party fact-checkers”. Redactorii Factual vor începe în zilele următoare identificarea și verificarea postărilor de pe Facebook și Instagram care au conținut posibil fals sau scos din context. Mai departe, Meta va semnala ca atare postările raportate, le va micșora vizibilitatea și va impune limitări paginilor care au conținut raportat în mod constant. Factual are astfel o nouă metodă de a oferi utilizatorilor de social-media informație corectă și verificată independent, în ideea de a contribui…
De dimineață, la ora 6:30, apare „pe surse” și în exclusivitate pe profit.ro vestea că guvernul face și drege (prost) în lupta cu dezinformarea. Cităm din articol: Echipa de comunicare a Guvernului a cerut departamentelor de relații publice din toate ministerele, într-un mesaj comun transmis pe e-mail (detalii mai jos), să desemneze câte un reprezentant în grupul de lucru și să vină, până vineri, 11 martie, cu observații pe narativele și cuvinte cheie incluse în motoarele de căutare și în parametrii de analiză. Potrivit propunerilor transmise, prima dintre combinațiile de cuvinte care vor aprinde becuri roșii de posibilă dezinformare și propaganda rusă în algoritmii platformei este cea care ar asocia, în același text, Guvernul, premierul Nicolae Ciucă sau președintele Klaus Iohannis cu un context de “corupție” ori “incompetență”, având…
Precum virusul ce bântuie lumea în valuri, dezinformarea și știrile false au suferit mutații și au evoluat de la conspirații despre pandemia Covid-19 la versiuni adaptate contextului local. Această analiză se concentrează pe o tulpină anume: narațiunile anti-occidentale lansate și distribuite în România în ultimul an. Acest efort rău intenționat divide societatea și răspândește neîncredere în democrație și instituțiile acesteia. Rapoartele publicate în trecut au evidențiat pericolele pe care le prezintă acțiunile hibride îndreptate din Rusia și China, modul în care funcționează propaganda și implicațiile acesteia. De mai mulți ani combatem, ca ONG, efectele fake news iar prezentul raport promovează în continuare acest efort. Raportul se concentrează, în special, pe propaganda rusă și efectele sale. Suntem o „țară de mâna a doua”? „Colonie”? „Slugi” care „și-au vândut țara pe…
Dacă ai între 16 și 24 de ani, hai la un training online gratuit care să te ajute să filtrezi nenumăratele postări și articole de pe internet, să faci diferența între informațiile reale și cele false și să înveți să-ți alegi forma de media în care poți să ai încredere.
Când distanțarea fizică ne forțează să stăm mai mult între 4 pereți, ne îndreptăm către social media. Dar tot acolo se răspândesc știrile false cel mai ușor iar pandemia le-a accelerat propagarea. De câte ori ai avut tentația să dai click pe Share fără să cunoști sursa? Te-ai trezit vreodată în situația de a descoperi că acele imagini sau links duceau la informații falsificate? Am pregătit pentru tine un workshop care să te ajute să te descurci mai ușor în jungla rețelelor sociale. Invităm tinerii cu vârste între 16 și 24 de ani la un training despre combaterea dezinformării pe 11 februarie. Sesiunea online va fi ținută de Oana Despa, editorul publicației Buletin de București. Oana are o experiență de 24 de ani în jurnalism, a lucrat în televiziune…
Înotăm în fake news și presa – acest pilon al democrației – se decredibilizează. Cum mai are un loc un protest împotriva coaliției de guvernare, cum mai sare pârleazul un post TV. După ce anul trecut ziceau că protestatarii ar fi primit bani să vină la protest (inclusiv un spor de 30 de lei dacă veneau cu un câine?), în loc să-și trimită reporterii să relateze evenimentele de la fața locului, alege să inducă panică în telespectatori titrând pe burtieră că sunt „protestatari cu topoare la Guvern” (captură via Andi Gîrju). Dacă vă displace starea în care a ajuns presa de știri, puteți soma CNA-ul să-i amendeze mai des. Mai jos găsiți un infografic despre cum funcționează instituția. Infografic – CNA 2018