Deficitul bugetar din primele două luni ale anului 2024 a atins –28,98 miliarde lei (-1,67% din PIB). Este cel mai mare deficit înregistrat vreodată până la finalul lunii februarie. Cele mai apropiate valori au fost înregistrate în anul 2021, când deficitul bugetar atinsese -1,14% din PIB (respectiv –12,76 mld lei) în aceeași perioadă. Totuși, în acel an, deficitul bugetar din primele două luni ale anului reprezenta numai 53,81% din ținta pentru primul trimestru. În comparație, deficitul înregistrat la bugetul general consolidat până la finalul lunii februarie 2024 reprezintă 70,16% din ținta de –41,31 mld lei planificată pentru primul trimestru al acestui an. Ținta de deficit bugetar pentru anul 2024 este de –5% din PIB. Aceasta trebuie respectată cu strictețe pentru a asigura redresarea economică și scăderea ratei inflației și pentru a…
buget
Continuăm tradiția noastră anuală de a cere dezbatere pe proiectul de buget al Capitalei. Anul acesta, PMB a publicat proiectul cu 30 de zile întârziere și doar cu o zi înainte de termenul de 12 februarie când legea spune că toate bugetele locale trebuie aprobate. Analiza noastră privind proiectul o găsești aici iar mai jos poți citi solicitarea trimisă săptămâna asta Primăriei Municipiului București. Domnule Primar General, Asociația Funky Citizens își manifestă prin prezenta solicitare interesul față de procedura de consultare publică cu privire la Proiectul de buget al Municipiului București pe anul 2024. De-a lungul timpului, ne-am făcut cunoscută poziția cu privire la administrație publică deschisă și transparentă, care să mizeze pe implicarea cetățenilor și care să demonstreze constant responsabilitatea față de comunitate. Proiectul de buget al Municipiului…
Cu ajutorul participanților la trainingurile CMTRFB, am analizat proiectele de buget ale mai multor localități din România.
Avem peste 6000 de unități de învățământ preuniversitare de stat. Educația e unul dintre cele mai importante servicii publice ale unui stat, societatea nu se poate dezvolta fără ea. E important să știm cum e finanțată și unde se duc banii. În ultimul an am lucrat la o amplă cercetare despre finanțarea învățământului de stat, unde am analizat date din ultimii 7 ani, pentru o viziune mai amplă a ceea ce înseamnă finanțarea educației și cum a evoluat (sau nu) aceasta. Poți citi întreaga cercetare aici:
Aceasta este ultima din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar. A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. În ultima parte a ghidului, colega noastră Diana recapitulează cele mai importante informații despre bugetele publice locale și trage concluziile cu care ar trebui să rămânem în urma lecturii acestui mic ghid. Sperăm că aceste patru materiale educative v-au fost…
Aceasta este cea de a treia din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar. A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. În cea de a treia parte a ghidului, colega noastră Diana prezintă exemple concrete de bugete publice locale, le examinează și le disecă într-o amplă lecție de anatomie bugetară. Explică specificațiile și exemplifică situațiile în care bugetele publice…
Introducere România se confruntă cu probleme semnificative din punct de vedere fiscal-bugetar. Acestea au la bază insustenabilitatea finanțelor publice, veniturile fiscale reduse și utilizarea inadecvată a fondurilor europene. Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor (MF) pentru a aborda aceste probleme sunt insuficiente și nu tratează problemele fundamentale. În schimb, este necesară o serie de dezbateri publice pentru a evalua prioritățile de finanțare, prioritizarea investițiilor și îmbunătățirea credibilității bugetului. Alocarea și distribuția bugetelor locale din România sunt insustenabile și ineficiente, ducând la cheltuieli mari cu personalul și la investiții publice reduse. Pentru a aborda aceste provocări, recomandăm evaluarea priorităților de finanțare, efectuarea unei evaluări transparente a cheltuielilor bugetare, prioritizarea investițiilor, stabilirea transparenței în contractele publice, colaborarea cu autoritățile locale și societatea civilă și realizarea unei evaluări oneste și a repoziționării realiste…
Ai auzit și tu de așa-zisa „gaură” din buget? Declarațiile contradictorii și lipsa generală de transparență nu ne ajută să înțelegem ce se întâmplă așa că ne-am propus să aducem puțină lumină în acest subiect. În analiza de față, explicăm modul în care s-a ajuns aici, cum ar fi putut Ministerul Finanțelor să „greșească” bugetul, compară bugetul 2023 cu cele din anii trecuți și încercăm să explicăm situația curentă în contextul unor ani cu deficite asumate tot mai mari. Analiza face parte din proiectul „Dezvoltarea capacității de advocacy a ong în politicile fiscale și bugetare”. Proiect derulat de Funky Citizens cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor…
Documentul de față prezintă o analiză atât din punct de vedere bugetar cât și legislativ al implementrării PNRR. Astfel, anul acesta am decis ca tradiționala analiză a activității parlamentare (Sesiunea 1, Sesiunea 2 și Sesiunea 3) să se bazeze pe monitorizarea reformelor legislative din Planul de Redresare și Reziliență, urmărind procesul legislativ pentru jaloanele ce trebuiau îndeplinite în 2021 și 2022. Dacă nu ești familiarizat cu activitatea Parlamentului, poți citi pe larg cum funcționează acesta și care este procesul legislativ parlamentar aici.
Bugetul de stat pe anul 2023 a fost adoptat ieri de Parlamentul României. Ca răspuns la crizele multiple cu care ne-am confruntat în ultimii ani (pandemia de Covid-19, inflația, criza energetică generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei) bugetul arată o încercare de redresare, de micșorare a deficitului, și orientarea către investiții. Bugetul de stat nu reprezintă doar orice alt document administrativ, el ne arată de cele mai multe ori prioritățile țării pe anul următor și dă posibilitatea administrațiilor locale să știe din timp pe ce bani, veniți de la nivel central, se pot baza. De această dată, cea mai mare sumă din totalul de cheltuieli este reprezentată de cheltuielile de personal (63 de miliarde), urmată de cheltuielile pentru asistență socială. Prioritățile bugetare se observă totuși cel mai ușor în…