În colaborare cu partenerii noștri de la Media Literacy Coalition (Bulgaria) , HiveMind și Techsoup Europe (Polonia), Elena Calistru, optimista de serviciu de la Funky Citizens, ți-a pregătit un super training destinat organizațiilor neguvernamentale din România și Bulgaria. De ce România și Bulgaria? România și Bulgaria au intrat la pachet în UE și, de multe ori, organizațiile din aceste țări au avut o misiune grea: poate că au trebuit să lupte pentru cauze care nu le fac tocmai simpatice pentru unii politicieni; sau poate că lucrează cu teme sensibile care le fac frecvent ținta unor atacuri. Nu de puține ori, activiștii din România și Bulgaria au fost ținta unor dezinformări sau a unor campanii prin care cauzele lor au fost luate în derâdere sau considerate parte a unor conspirații….
Coaliția Cod Electoral Acum! solicită adoptarea prin lege a unui Cod Electoral unificat, care să includă regulile de organizare și desfășurare a tuturor scrutinelor din România (alegeri pentru diverse funcții și referendumuri). Astfel, prin reguli comune clar definite, va fi asigurată predictibilitatea și transparența procesului electoral. Codul Electoral unificat va înlocui legile electorale în vigoare, specifice pentru fiecare tip de alegeri. În continuarea Apelului pentru Cod Electoral Acum, lansat la finalul anului 2020, și în întâmpinarea noii sesiuni parlamentare, care începe pe 1 februarie 2021, membrii Coaliției Cod Electoral Acum au detaliat principalele revendicări incluse în Apel, într-un document de poziție. Semnatarii Apelului Cod Electoral Acum #activAG Piteşti Aradul Civic Asociația AMPER Asociația E-Civis Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki – APADOR-CH Asociația Voci pentru Democrație și Justiție –…
Când distanțarea fizică ne forțează să stăm mai mult între 4 pereți, ne îndreptăm către social media. Dar tot acolo se răspândesc știrile false cel mai ușor iar pandemia le-a accelerat propagarea. De câte ori ai avut tentația să dai click pe Share fără să cunoști sursa? Te-ai trezit vreodată în situația de a descoperi că acele imagini sau links duceau la informații falsificate? Am pregătit pentru tine un workshop care să te ajute să te descurci mai ușor în jungla rețelelor sociale. Invităm tinerii cu vârste între 16 și 24 de ani la un training despre combaterea dezinformării pe 11 februarie. Sesiunea online va fi ținută de Oana Despa, editorul publicației Buletin de București. Oana are o experiență de 24 de ani în jurnalism, a lucrat în televiziune…
Pentru mulți români, pericolul anului 2020 nu a fost doar Covid-19, ci și sistemul de sănătate în sine. Probleme vechi – suprasolicitarea, lipsa personalului, politizarea managerilor – au sporit neîncrederea în sistem pe fondul unui mediu mustind a dezinformare și coronascepticism. Pandemia a adâncit și mai mult distanța între cetățean și stat, prin neîncrederea populației în instituțiile statului. Un exemplu grăitor vine chiar din partea Companiei Naționale Unifarm, o companie esențială în criza sanitară, dar care și-a arătat eșecul în gestionarea crizei. Investigațiile jurnaliștilor au arătat de unde a pornit acest management defectuos și care au fost consecințele asupra fondurilor publice. Mai mult decât oricând, anul trecut am văzut care este impactul uman al instituțiilor care fac achiziții publice defectuos, dacă nu chiar fraudulos; aceleași instituții care aveau (și…
2020 a fost al optulea an din istoria organizației noastre și îl putem rezuma într-un singur cuvânt: adaptare.
Stimate Domnule Ministru al Sănătății, Onorați promisiunea de transparență și publicați deschis, actualizat în mod regulat și într-o manieră prietenoasă cu prelucrarea automată (JSON, XML, CSV, etc.), datele relevante privind pandemia COVID-19 și campania de vaccinare! În curând, se face un an de când pandemia COVID-19 afectează și țara noastră. În aceste luni, nu credem să fi existat persoane care să nu fi fost interesate de modul în care această pandemie le-a amenințat sănătatea proprie și pe a celor dragi. Și, totuși, în tot acest timp, autoritățile au comunicat cu cetățenii într-o manieră cel puțin rudimentară, prin comunicate seci, cu cifre puține, prezentate într-o manieră neintuitivă. În lipsa informațiilor coerente și accesibil prezentate, în rândul populației s-a instalat confuzia, au înflorit teoriile conspiraționiste și a scăzut încrederea în autorități. …
Stimate Domnule Ministru al Fondurilor Europene, Luând în considerare faptul că Ministerul Fondurilor Europene a demarat un proces de consultare publică cu privire la programarea fondurilor disponibile pentru perioada 2021 – 2027, dar și faptul că dezbaterile programate pun un accent deosebit pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), am consultat documentele care vor orienta discuțiile și care se regăsesesc pe pagina Ministerului Fondurilor Europene la secțiunea Perioada 2021-2027 și în secțiunea dedicată PNRR. Considerăm că PNRR, alături de Programele ce vor fi finanțate prin Cadrul financiar multianual 2021-2027, sunt printre cele mai importante documente strategice care vor orienta evoluția României pentru cel puțin un deceniu. Tocmai de aceea, vă solicităm o regândire a principiilor și elementelor de bază pe care este construit PNRR, astfel încât societatea civilă să poată contribui…
FAQ 1. Care sunt pașii următori după ce fiecare partid își spune clar propunerea pentru postul de premier. Care sunt etapele următoare și cât durează? După ce fiecare partid își desemnează candidatul pentru funcţia de premier, urmează consultările de la Palatul Cotroceni dintre partidele politice și Președintele României. Oricum, nu e necesar ca fiecare partid să-și desemneze un candidat. În alegerea pe care o face, Președintele trebuie să țină cont că viitorul premier desemnat are nevoie de sprijinul partidelor parlamentare care vor vota învestitura Guvernului. Mai mult, ce e important de reținut e faptul că Președintele nu e ținut să desemneze vreunul din cei desemnați de partide, ci poate veni și el cu un nume complet diferit, dacă, în contextul dat, acesta are încredere că acel candidat va putea…
Cum se vede pandemia din prima linie, la 9 luni de la debut? Peisajul pictat de medicii și asistentele din spitalele românești este unul sumbru. Cele mai frecvente probleme sesizate de ei în aplicația „De Gardă” sunt vechi, dar accelerate și făcute dramatice de Covid-19: Nici medicii, nici pacienții nu sunt testați de Covid – există sesizări în acest sens în spitalele bucureștene (Colentina, Elias, Spitalul de Urgență), dar și la cele din țară (Spitalele de Urgență și de Boli infecțioase din Galați, Spitalul de Urgență Timișoara sau centrele de permanență din Hunedoara). Personalul medical lucrează mult peste program, în ture lungi și parte dintre drepturile bănești nu le sunt respectate. Există probleme specifice semnalate pentru rezidenți din mai multe centre universitare (și București, și Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Odorheiu…
Update Scrisoarea noastră a primit un răspuns încurajator. Îl redăm mai jos integral: „Stimați reprezentanți ai mediului non-guvernamental din București, Am citit cu atenție scrisoarea pe care mi-ați trimis-o și apreciez dorința de a vă implica și mai mult în rezolvarea problemelor Capitalei. Vă asigur că azi există o mai mare deschidere din partea Primăriei Municipiului București pentru colaborarea cu dumneavoastră și că soluțiile pe care le am în vedere pentru problemele orașului presupun dezvoltarea parteneriatului dintre administrația publică locală și organizațiile neguvernamentale. După cum știți foarte bine, provin și eu din mediul ONG și înțeleg deci importanța colaborării dintre instituțiile publice și mediul asociativ pentru a răspunde așteptărilor bucureștenilor. În același timp, sunt interesat să aflu direct de la dumneavoastră cum vedeți rezolvarea diverselor probleme ale Capitalei și…